Ce e după tot zgomotul din jurul nostru?

Florin Alexandru

Florin Alexandru

Sunt analist comportamental și autor de bestseller, specializat în inteligență emoțională, analiza credibilității, recunoașterea expresiilor faciale (Facial Action Coding System), singurul român acreditat de Paul Ekman International.

Despre mine

Distribuie articolul

Share on facebook
Distribuie pe Facebook
Share on linkedin
Distribuie pe LinkedIn
Share on whatsapp
Trimite pe Whatsapp

Oameni minunați, v-ați întrebat vreodată, oare, ce se află dincolo, după tot zgomotul din jurul nostru?

Ei bine, de aceea vreau să vă scriu astăzi despre ascultarea activă, ca să aflați și să aflăm ceea ce este acolo. Vreau să vă scriu despre felul în care ascultarea activă ne ajută sau nu ne ajută în viața de zi cu zi. 

Zgomotele acelea din jurul nostru, care se aud mereu, sunt de fapt agitația de peste zi. O agitație care se manifestă total în cotidian. Ați observat felul în care se comprimă? Este din ce în ce mai puțin timp atunci când nu stăm în prezent, în situația respectivă, când nu ne uităm la ceea ce este după toată agitația și gălăgia de peste zi.

Ca să putem să observăm agitația, este necesar să ne observăm pur și simplu gălăgia din minte. De aceea e atât de importantă ascultarea activă: pentru că, atunci când ne auzim gândurile, emoțiile, neliniștile – în mai puține cuvinte, gălăgia interioară, lucrurile se relaxează. Când le observăm, putem să alegem să fim dincolo de toată gălăgia care ne înconjoară și care este chiar înăuntrul nostru. Putem sta într-o stare de liniște, relaxare, tăcere, într-o tăcere activă.

Putem să observăm toată gălăgia, dar în același timp putem fi în liniște, în tăcere, chiar dacă în jur e haos, chiar dacă gălăgia din jur generează ideea că nu am ști povestea din spatele ei. Gălăgia are darul de a ne ține ocupați, gălăgia dinăuntrul nostru e aceeași cu gălăgia de pe stradă. Cea de pe stradă este gălăgia dinăuntrul minților persoanelor care se perindă pe străzi, care umblă care încotro, fiecare purtând înăuntrul său o gălăgie interioară. O gălăgie a conștiinței colective, toată lumea vorbește, se agită, tocmai pentru a nu rămâne singuri, cu ei înșiși, în tăcere, pentru a se putea observa.

Atât timp cât lucrurile doar se agită, se precipită, iar omul face ceva, dar fără a ieși din zona de confort, totul este în regulă pentru el. În momentul în care apare liniștea, el nu mai are cum să fugă de el, așadar trebuie să se asculte, iar asta poate presupune și ieșirea din zona de confort. De aceea, gălăgia există și e absolut normal, se manifestă natural acolo unde egoul nu a fost pus în slujba a ceea ce suntem noi, el deține frâiele asupra fricilor, convingerilor, credințelor noastre.

Ce face el mai exact?

Creează gălăgia, astfel încât să dea impresia că se întâmplă ceva anume. Dar interesul și zona pe care o urmărește inconștient un ego este aceea de a ne ține în spațiul care ne este confortabil, în zona de confort și a observa doar gălăgia, nicidecum a vedea ceea ce este dincolo de ea, în spatele acestei gălăgii, și anume liniștea, cea care este mai tot timpul prezentă în noi.

Liniștea e modul în care noi de fapt suntem, iar simplul fapt că reușim și învățăm să stăm în liniște e minunat, avem în noi niște resurse pe care doar Universul ni le poate da. 

Știți că sunt multe persoane care spun că au fost în stare de flow, informațiile curgeau prin ei, că au fost într-o stare de bine, de relaxare, de pace continuă, în care parcă nu mai erau ei și lucrurile pur și simplu se întâmplau. Altă dată, unele persoane au afirmat că s-au simțit de parcă trăiau în Rai, era totul atât de liniștit, era multă bucurie, pace interioară. 

Toate aceste lucruri se pot întâmpla după gălăgie. Iar gălăgia nu este produsă pe stradă, la propriu, ci pleacă din gălăgia pe care o creează propria minte.

Dar de ce ar crea mintea gălăgie?

Nimic mai simplu: pentru a ne ține ocupați și a nu cerceta ceea ce este dincolo de ea, dincolo de gălăgie. Își dorește să ne țină în zona de confort.

Dacă vedem ceea ce e în spatele zonei de confort și o lăsăm să fie, o ignorăm fără să stăm în ea, fără să ne agățăm de ea și să lăsăm emoțiile să plece odată cu gălăgia, în acest fel învățăm să stăm înăuntrul nostru, în ceea ce suntem noi, în pace și în liniște, în ceea ce este esența noastră și a Universului. 

Ați văzut cum se manifestă Universul? E liniște și pace mai tot timpul acolo. Iar în momentul în care vrei să te conectezi la Univers, nu ai nevoie să mergi înspre ceva anume, ci ai nevoie să te conectezi la tine, la pace, la liniște.

Ascultarea activă e esențială, pentru că ascultându-ți mintea, ascultând acea gălăgie, acel haos din tine, acel tumult care nu se termină, realizezi că gălăgia e doar de fațadă, e povestea pe care ne-o scrie mintea cu scopul de a ne ascunde realitatea, și anume faptul că armonia e înăuntrul nostru întotdeauna.

Avem nevoie să învățăm să ignorăm gălăgia minții ca să înțelegem că acolo e doar armonie, doar pace și doar liniște și lucrurile acestea nu trebuie să le căutăm altundeva decât înăuntrul nostru.

Când învățăm să ne ignorăm mintea, dispare gălăgia, se așterne relaxarea, bucuria, modul simplu de a fi, de a trăi și de a simți armonia. Iar armonia nu e ceva care se obține cu efort, e doar ceea ce suntem și nu avem nevoie să fim cine știe cine sau să fim într-o anumită poveste, e suficient să știm să stăm în inima noastră, să coborâm acolo fără să cerem nimic.

Armonia e o stare simplă, dar e, de fapt, starea esențială a noastră

Cu cât ne afundăm mai mult în ascultarea activă, cu atât ascultarea activă presupune tăcere. Învățăm să ne ascultăm liniștea care este în noi.

În momentul în care facem aceste lucruri, starea de prezență devine starea noastră naturală. Ceea ce este absolut minunat. Nu e deloc complicat, dar avem nevoie de exercițiu. Trebuie doar să ne ascultăm mintea care inventează fel de fel de povești, care ne spune diferite lucruri, care aduce în discuție diverse pretexte doar pentru a ne opri din a îndeplini anumite lucruri. Astfel, se instalează frica, frica se transformă în anxietate și începe să producă gălăgie. 

Lăsați să fie gălăgia, esența este să ieșiți dincolo de ea, doar să-i permiteți să se exprime fără să o purtați alături de voi și în voi! Pentru că, în felul acesta, vom vedea ce e acolo, după ea, de aceea e atât de important să vă întrebați ce se ascunde în spatele ei și pur și simplu să o lăsați să fie. 

 

Florin Alexandru

Florin Alexandru

Sunt analist comportamental și autor de bestseller, specializat în inteligență emoțională, analiza credibilității, recunoașterea expresiilor faciale (Facial Action Coding System), singurul român acreditat de Paul Ekman International.

Despre mine
Share on facebook
Distribuie pe Facebook
Share on linkedin
Distribuie pe LinkedIn
Share on whatsapp
Trimite pe Whatsapp

Nu rata următorul articol!

Abonează-te la newsletterul de blog.

Explorează și alte subiecte similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

×