Fiecare dintre noi cunoaște pe cineva care se încadrează cu ușurință în profilul de om grăbit. Nu vorbim aici de cei care fug după autobuz, tren sau prin terminalul aeroportului, de frică să nu piardă avionul. Acea grabă este justificată și ține de motive obiective și subiective: ai plecat târziu de acasă, ai prins trafic intens pe drum sau probleme tehnice în gară sau aeroport.
Voi vorbi aici de acei oameni care, deși nu sunt presați de timp pentru a finaliza anumite lucruri, ei totuși se grăbesc.
Ce este graba?
Din punct de vedere comportamental, graba este o stare sau o tendință de a face ceva sau de a ajunge undeva cât mai repede cu putință fără a acorda importanță detaliilor sau consecințelor. Graba se poate naște atât din emoții negative, cât și din emoții pozitive.
Cum recunoști un om grăbit?
Poate ai participat sau ai fost martor la asamblarea mobilei primită de la magazin prin curier, în bucăți, pe pachete. Un om grăbit, care are graba în sânge, se va repezi la instrucțiuni, le va citi în cea mai mare viteză și se va apuca de treabă.
Vei vedea că îi tremură mâinile, lucrează febril, scapă șuruburi pe jos, se uită din când în când la ceas, se enervează când greșește, din grabă, ordinea pieselor și răsuflă ușurat abia când a terminat de răsucit și ultima piuliță.
Un ochi mai puțin avizat va spune că așa este el, harnic, dar repezit, și că nu vrea să lase lucrurile să treneze. Și totuși de ce nu poate să lucreze relaxat? De ce-și fixează deadline-uri strânse sau nerealiste? De ce n-a făcut nicio pauză?
Ce se află în spatele stării permanente de grabă? Graba este o stare complexă, poate fi motivată de diferiți factori, dar 4 ies în evidență: nesiguranța, fuga de emoții, căutarea de apreciere și plăcerea dată de adrenalină.
1. Grăbitul nesigur pe el. Din punct de vedere emoțional, graba poate fi asociată cu emoții dificile, inconfortabile sau negative, cum ar fi nesiguranța, anxietatea, frica, vinovăția, furia sau tristețea. Aceste emoții pot declanșa graba ca o modalitate de a le evita, ignora sau reprima.
Graba și nesiguranța sunt două stări care se pot influența reciproc, în funcție de context și de personalitatea fiecăruia.
Nesiguranța poate genera anxietate, care este o emoție negativă și inconfortabilă. Pentru a scăpa de anxietate, unele persoane pot să se grăbească să facă ceva care le oferă o senzație de siguranță, control sau satisfacție.
De exemplu, o persoană nesigură pe relația sa de cuplu poate să se grăbească să își asigure partenerul de dragostea sa, pentru a evita respingerea sau abandonul.
Nesiguranța poate genera perfecționism, care este o tendință de a avea standarde foarte ridicate și de a nu accepta greșelile. Pentru a atinge aceste standarde, unele persoane pot să se grăbească să finalizeze cât mai multe sarcini sau proiecte, pentru a demonstra că sunt competente și valoroase.
De exemplu, un elev nesigur pe capacitatea sa intelectuală poate să se grăbească să termine toate temele și să învețe pentru toate examenele, pentru a obține note mari și apreciere.
Nesiguranța poate genera impulsivitate, care este o tendință de a acționa fără a gândi la consecințe. Pentru a reduce nesiguranța, unele persoane pot să se grăbească să ia decizii rapide și să profite de oportunități care par avantajoase.
De exemplu, un angajat nesigur pe stabilitatea sa financiară poate să se grăbească să accepte o ofertă de muncă mai bine plătită, fără a analiza dacă îi convine sau nu.
2. Grăbitul care fuge de propriile emoții. Fuga de emoții este o tendință de a evita, ignora sau reprima emoțiile dificile, inconfortabile sau negative, cum ar fi tristețea, frica, vinovăția sau furia, și poate avea diferite cauze: educația primită, presiunile sociale sau lipsa de resurse pentru a face față emoțiilor.
Fuga de emoții poate genera anxietate, care este o emoție negativă și inconfortabilă. Pentru a scăpa de anxietate, unele persoane pot să se grăbească să facă ceva care le distrage atenția, le oferă o senzație de siguranță, control sau satisfacție.
De exemplu, o persoană care se simte vinovată pentru ceva poate să se grăbească să își ceară scuze, să repare greșeala sau să facă o faptă bună.
Fuga de emoții poate genera negare, care este o modalitate de a respinge realitatea. Pentru a evita să se confrunte cu emoțiile dificile, unele persoane pot să se grăbească să facă altceva care le ocupă mintea, le dă un sentiment de normalitate sau le confirmă o iluzie.
De exemplu, o persoană care se teme de moarte poate să se grăbească să trăiască intens, să își îndeplinească dorințele sau să-și nege vulnerabilitatea.
Fuga de emoții poate genera dependență, care este o stare de atașament excesiv față de ceva sau cineva. Pentru a umple golul lăsat de emoțiile reprimate, unele persoane pot să se grăbească să obțină o doză de plăcere, alinare sau validare din surse externe. De exemplu, o persoană care este tristă poate să se grăbească să consume alcool, droguri sau mâncare nesănătoasă.
3. Grăbitul lipsit de apreciere. Căutarea de apreciere este o tendință de a dori să fii recunoscut, validat sau iubit de ceilalți pentru ceea ce faci sau pentru ceea ce ești.
Căutarea de apreciere poate genera presiune, care este o stare de tensiune și stres provocată de așteptările proprii sau ale altora. Pentru a face față presiunii, unele persoane pot să se grăbească să îndeplinească sarcini sau obiective care le aduc recunoaștere, validare sau iubire din partea celorlalți
De exemplu, un angajat care caută aprecierea șefului său poate să se grăbească să termine un proiect înainte de termen, pentru a impresiona și a obține o recompensă.
Căutarea de apreciere poate genera competiție, care este o stare de rivalitate și concurență cu alții pentru a obține un avantaj sau un beneficiu. Pentru a câștiga competiția, unele persoane pot să se grăbească să depășească performanțele sau rezultatele celorlalți, pentru a se evidenția și a primi admirație sau respect.
De exemplu, un student care caută aprecierea profesorului său poate să se grăbească să răspundă la întrebările din clasă, pentru a demonstra că este cel mai bun și cel mai inteligent.
Căutarea de apreciere poate genera dependență, care este o stare de atașament excesiv față de ceva sau cineva care oferă o doză de plăcere, alinare sau validare. Pentru a obține această doză, unele persoane pot să se grăbească să facă lucruri care le aduc apreciere din partea sursei lor de dependență, chiar dacă aceste lucruri nu sunt în interesul lor real sau le pot dăuna.
De exemplu, o persoană care caută aprecierea partenerului său poate să se grăbească să îi satisfacă toate dorințele și nevoile din frica de a nu fi părăsită sau abandonată.
4. Grăbitul dependent de adrenalină. Adrenalina este un hormon și un neurotransmițător care ajută organismul să răspundă la stres sau la pericol prin reacția “luptă sau fugi”, iar graba poate fi și o sursă de emoții pozitive, cum ar fi plăcerea, satisfacția sau bucuria.
Aceste emoții pot declanșa graba ca o modalitate de a le obține sau de a le intensifica.
De exemplu, o persoană care se simte plină de energie și entuziasm poate să se grăbească să facă un sport extrem, un joc de noroc sau o aventură amoroasă, pentru a obține o doză de adrenalină și a se simți mai vie.
Sau o persoană care se simte mândră și valoroasă poate să se grăbească să îndeplinească o sarcină dificilă sau un obiectiv ambițios, pentru a obține recunoaștere, validare sau iubire din partea celorlalți.
Sunt convins că nu bănuiai câte lucruri se pot ascunde într-o stare, aparent banală, cum e graba. Graba poate strica treaba: grăbește-te încet:)
Te astept în grupul meu de Facebook să-ți dau soluții concrete despre cum să-ți faci din grabă un aliat.
