Salutare, oameni buni!
Azi, voi vorbi despre frustrare.
Frustrarea este o emoție negativă care apare atunci când există un obstacol sau o dificultate în realizarea unui scop sau a unei dorințe.
Tu știi de ce te simți frustrat uneori?
Uite un exemplu de frustrare maximă.
Un birou obișnuit de firmă, departamentul de vânzări, de exemplu, unde câțiva oameni sunt concentrați pe munca lor. La un moment dat, unul dintre ei sare de pe scaun, se învârte în cerc câteva secunde, apoi, spumegând de furie, începe să izbească cu picioarele în tot ce apucă: birou, pereți, scaune…În punctul culminant, își ia laptopul și dă cu el de pământ.
Ce s-a întâmplat cu el?/Ce a pățit, se întreabă o colegă speriată./ Nu i-a ieșit un contract important, la care a muncit mult. Deși, noi l-am avertizat că sunt șanse minime să-l semneze, răspunde un alt coleg.
Da, această furie dusă la extrem este principalul simptom al frustrării dată de așteptările false. Deși a fost avertizat că nu are sorții de partea lui, vânzătorul a continuat sa insiste pe finalizarea unui contract șubred din punct de vedere al argumentelor.
Cauzele frustrărilor
Așteptările false
Frustrarea este o emoție negativă, dificil de gestionat, dar nu imposibil, care apare atunci când există un obstacol sau o dificultate în realizarea unui scop sau a unei dorințe. Alte motive care pot genera frustrare sunt: lipsa de control, lipsa de recunoaștere, lipsa de comunicare, lipsa de resurse, lipsa de claritate.
Așteptările false sunt niște presupuneri sau proiecții pe care le facem despre cum ar trebui să fie sau să se întâmple ceva, fără să avem dovezi sau argumente solide în favoarea lor.
Așteptările false pot fi legate de noi înșine, de ceilalți, de situații sau de viitor. Când realitatea nu se potrivește cu așteptările noastre, ne simțim dezamăgiți, frustrați și nemulțumiți.
Cum ar trebui să arate reversul așteptărilor false?
Așteptarea falsă: Trebuie să fiu perfect în tot ce fac și să nu greșesc niciodată / Nimeni nu este perfect, cu toții greșim.
Așteptarea falsă: Toți oamenii trebuie să mă placă și să mă aprecieze/ Nu pot controla opiniile și sentimentele celorlalți. Nu toți oamenii au aceleași gusturi și preferințe.
Așteptarea falsă: Viața trebuie să fie dreaptă și corectă cu mine./ Viața este plină de provocări și dificultăți. Nu pot controla tot ce mi se întâmplă, dar pot controla cum reacționez.
Așteptarea falsă: Viitorul va fi exact așa cum mi-l imaginez Viitorul este imprevizibil și depinde de mulți factori. Nu pot anticipa toate scenariile posibile, dar pot avea un plan flexibil și adaptabil. Pot să-mi stabilesc obiective realiste și să-mi evaluez progresul periodic.
Când întâmpinăm astfel de obstacole, ne simțim frustrați, furioși, triști, dezamăgiți sau vinovați. Aceste emoții ne pot afecta starea de spirit, motivația, comportamentul și relațiile cu ceilalți. De aceea, este important să știm cum să gestionăm frustrarea în mod eficient și să nu ne lăsăm copleșiți de ea.
Al doilea motiv care favorizează frustrările:
Blocajele: blocat de ceva sau de cineva
Când ne propunem să facem ceva, ne așteptăm să avem succes și să ne simțim satisfăcuți. Dar, uneori, dăm de obstacole care ne împiedică să ajungem la destinație. Aceste obstacole pot fi de natură fizică, socială, psihologică sau morală. Depășirea obstacolelor ar putea fi gestionată simplu dacă frustrarea nu ne-ar întuneca judecata. Iată și exemple:
- Obstacol fizic: Vrei să mergi la un concert, dar mașina ta se strică pe drum și nu mai ai cum să ajungi la timp. Țipi, lovești mașina, poate țipi și la partener, o ieșire ratată. Sau poți să suni, calm, un prieten sau la service.
- Obstacol social: Vrei să-ți schimbi locul de muncă, dar nu găsești nicio ofertă care să-ți convină sau care să-ți recunoască competențele. Devii nemotivat, ești neperformant și-n actualul job. Sau, poți să începi să-ți perfecționezi abilitățile și să aplici din nou.
- Obstacol psihologic: Vrei să-ți depășești frica de înălțime, dar nu reușești să te urci în avion sau în lift. Ești motiv de dispută când se planifică vacanțele. Sau, poți să începi să faci pași mici, progresivi, cum ar fi să te uiți la imagini cu înălțimi sau să te plimbi pe un pod.
- Obstacol moral: Vrei să faci o faptă bună, dar te lovești de indiferența sau ostilitatea celorlalți.Te îmbufnezi și renunți la idee. Sau, poți renunța la ideea de a-i ajuta pe toți și să te concentrezi pe cei care au nevoie și apreciază ajutorul tău.
Când întâmpinăm astfel de obstacole, ne simțim frustrați, furioși, triști, dezamăgiți sau vinovați. Aceste emoții ne pot afecta starea de spirit, motivația, comportamentul și relațiile cu ceilalți.
Înainte de a da frâu liber frustrărilor ar trebui să te întrebi: ce anume te blochează? Este ceva ce poți controla sau nu? Este ceva temporar sau permanent? Este ceva realist sau nerealist?
Neputința, motiv al frustrărilor transformate în furie
Frustrarea prin prisma neputinței care te încearcă atunci când nu îți iese ceva este o emoție care reflectă lipsa de competență, de control sau de succes. Când ne confruntăm cu o sarcină dificilă, un obstacol insurmontabil sau un eșec repetat, ne simțim neputincioși, incapabili și inferiori.
Neputința nu este doar o emoție, ci și un factor care influențează emoțiile viitoare. Neputința poate genera alte emoții negative, cum ar fi furia, depresia, anxietatea sau vinovăția. Dar neputința poate fi și un stimulent pentru emoțiile pozitive, cum ar fi ambiția, determinarea, curajul sau mândria. Depinde de modul în care interpretăm și gestionăm neputința.
Dacă vedem neputința ca pe o provocare, ca pe o oportunitate de a ne depăși limitele și de a ne dezvolta potențialul, atunci putem transforma neputința în ambiție. Ambiția ne motivează să ne stabilim obiective înalte și să acționăm pentru a le atinge.
Dacă vedem neputința ca pe o amenințare, ca pe o dovadă a incapacității noastre sau a nedreptății lumii, atunci putem transforma neputința în furie.
Furia este o emoție intensă care apare atunci când simțim că suntem lezați, ofensați sau frustrați. Furia ne determină să reacționăm agresiv, să atacăm, sau să distrugem ceea ce ne provoacă furia.
Iată un exemplu de frustrare maximă, care poate duce în două direcții diametral opuse.
Vrei să devii un scriitor celebru, dar nu reușești să-ți publici nicio carte. Te simți frustrat pentru că nu îți poți îndeplini visul și pentru că nu ești recunoscut pentru talentul tău.
Ce faci?
Te simți furios pentru că vezi că alți scriitori mai puțin talentați decât tine au succes și sunt apreciați.
sau
Te simți ambițios pentru că vrei să demonstrezi că meriți mai mult și că poți scrie opere de artă.
Dacă ai ajuns să te întrebi cât de mult te afectează frustrarea, ce consecințe are asupra ta și asupra celorlalți, ce pierzi și ce câștigi dacă renunți sau dacă insiști, te invit în Programe By Florin Alexandru. Te voi învăța cum să-ți gestionezi propriile frustrări, dar și cum să reacționezi la frustrările altora. Link în bio.
