Totul este o alegere conștientă sau inconștientă. Oare conștientizăm că noi alegem de fiecare dată?

Florin Alexandru

Florin Alexandru

Sunt analist comportamental și autor de bestseller, specializat în inteligență emoțională, analiza credibilității, recunoașterea expresiilor faciale (Facial Action Coding System), singurul român acreditat de Paul Ekman International.

Despre mine

Distribuie articolul

Share on facebook
Distribuie pe Facebook
Share on linkedin
Distribuie pe LinkedIn
Share on whatsapp
Trimite pe Whatsapp

Salutare, oameni minunați,

Am în plan să vă scriu astăzi despre faptul că totul, absolut totul este o alegere conștientă sau inconștientă. 

Atât timp că nu ne dăm voie să ne observăm mintea, atât timp cât nu suntem concentrați asupra a ceea ce facem zi de zi, există posibilitatea să nu vedem oportunitatea de a alege conștient. 

Și atunci se întâmplă ca alegerea să devină inconștientă, să se manifeste în funcție de programele noastre comportamentale. Pentru că acolo, în spate, în subconștientul nostru, sunt niște programe comportamentale construite care, de fiecare dată, aleg în locul nostru dacă noi nu suntem prezenți.

Iar când aleg, nu fac decât să reproducă din nou și din nou acele programe comportamentale pe care noi le avem sau care au rulat cel mai mult în subconștientul nostru.

Ceea ce presupune că noi reiterăm aceleași experiențe de viață. Iar aceste experiențe de viață se învârt mai tot timpul în zona noastră de confort, iar asta înseamnă că, de fapt, subconștientul nostru reproduce aceleași comportamente pe care noi le-am mai avut și care reprezintă siguranța.

Iar atâta vreme cât alegerile inconștiente sunt făcute de către programele noastre, de subconștientul nostru, noi trăim o stare de plictiseală, de nemulțumire, de dezamăgire pentru că știm că nu e asta totul, simțim că ne plafonăm, că nu facem tot ceea ce suntem capabili să facem, că ne limităm, că nu exprimăm ceea ce e în noi. 

Simțind aceste lucruri, ne ne dăm voie să fim, să trăim, ci ne limităm la puțin, adică exprimăm puținul din noi, în condițiile în care am avea capacitatea să exprimăm infinitul dinăuntrul nostru.

Așadar, este esențial să înțelegem că aceste alegeri pe care noi le facem zi de zi, conștient sau inconștient, sunt de fapt sursa calității vieții pe care noi o trăim. Mai exact, îi dau valoare vieții sau o așază astfel încât să o trăim sau nu în frici, determinându-i calitatea.

În fiecare clipă, noi facem alegeri, dar nu neapărat pentru momentul prezent. De ce? Dacă am trăi în prezent, nu am mai fi nevoiți să facem aceste alegeri, fiindcă ele vin natural, din ceea ce suntem, din noi înșine. 

Pe când, în subconștientul nostru, în modul în care funcționăm, aceste alegeri vin și se construiesc pentru un timp viitor. 

Mai precis, eu fac inconștient o alegere acum, dar nu pentru clipa aceasta, și nu eu o fac, ci subconștientul meu, totalitatea programelor comportamentale pe care le am acolo. Alegerea este făcută pentru un timp relativ – viitor apropiat.

De exemplu, privesc către ceas și văd că este ora 18:40. Observ că nu prea am ce face, mă uit la știri și las știrile să meargă, gândindu-mă că poate văd și eu ceva interesant. Fără să înțeleg, însă, că e ceva care mă atrage pe mine acolo, fiind de fapt un program comportamental care trebuie alimentat seară de seară cu puțină frică, cu puțină nesiguranță, cu puțină stare de disconfort. 

De aceea, atunci când renunțăm la televizor, ți-e greu în prima săptămână, pentru că ai senzația că te plictisești, simți că lipsește ceva din viața ta. De fapt, tu ești dependent de emoțiile pe care televizorul ți le transmite, ca, mai apoi, să te înveți fără el și să înțelegi că alegerea este a ta și nu mai depinzi de cineva care să îți inducă diverse stări, ci tu poți să ți le induci citind o carte sau alegând ceea ce să faci.

Apoi, să zicem că treci printr-o situație mai puțin potrivită, cum este cea de acum, la care, dacă ne uităm mai atent, s-ar putea să observăm că poate fi o situație de reinventare, de repoziționare, de înțelegere a propriei vieți și a felului în care ne raportăm la ea.

Problemele în sine sunt efectul unor emoții neașezate.

Așa că, dacă vom privi mai cu atenție la probleme, vom înțelege că acolo e o neacceptare a unui sens, a unui mod de a se manifesta realitatea.

Neacceptând realitatea, construim în noi o stare de înverșunare, o stare de iritare, de frustrare, iar toate aceste stări creează problema, spunându-ne în dialogul nostru interior: „Trebuie să găsesc o cale să schimb lucrurile! Trebuie să îl schimb pe omul respectiv!”.

Dar totul ține de alegeri! Eu aleg să accept o situație de viață care mă afectează într-o formă sau alta, aleg să o accept așa cum e – în felul acesta, nu mă afectează, fiindcă trece pe lângă mine sau aleg să mă confrunt cu ea, iar astfel îi ofer putere acesteia, resimțindu-se astfel numeroase efecte create în corpul meu emoțional, adică mai multă frustrare și nemulțumire.

Astfel, atunci aleg să fiu acea problemă, să devin unul și același cu toate emoțiile nepotrivite. Absolut totul este o alegere! 

Atenția mea asupra lucrurilor, asupra realității este singurul lucru pe care pot să-l controlez. În fiecare clipă, mi-o pot redirecționa spre ceva anume, însă asta presupune concentrare.

 Întorcându-mă la modul în care se formează acțiunea și programele comportamentale, aș spune astfel: eu am niște programe comportamentale care s-au construit acolo pentru că am niște obiceiuri repetate din nou și din nou. Ele au creat în sinapsele noastre aceeași cărare de nenumărate ori. 

Asta înseamnă că au construit programe comportamentale. Așadar, niște obiceiuri repetate la nesfârșit creează un program comportamental.

Dar până să ajungem la acțiuni care controlează și formează obiceiuri, e foarte clar că dansul dintre emoții și gând creează aceleași acțiuni în mod repetat. Emoțiile sunt cele generate de niște intenții ce pleacă din programele noastre. 

Iar eu, dacă cu partea mea conștientă de 5% (cea inconștientă e de 95%), mă concentrez să am obiceiuri pozitive, pot să renunț la cele negative pe parcursul timpului. Obiceiurile pozitive îmi creează în subconștientul meu programe comportamentale pozitive, care îmi vor genera intenții pozitive.

Așadar, pot să-mi influențez comportamentul cap-coadă, să îl construiesc exact așa cum vreau eu, dacă practic consecvența.

Rezultatele vor veni, dar e necesară răbdarea. Și e necesar, de asemenea, să conștientizați că alegerile pe care le faceți stau doar în mâinile voastre!

Florin Alexandru

Florin Alexandru

Sunt analist comportamental și autor de bestseller, specializat în inteligență emoțională, analiza credibilității, recunoașterea expresiilor faciale (Facial Action Coding System), singurul român acreditat de Paul Ekman International.

Despre mine
Share on facebook
Distribuie pe Facebook
Share on linkedin
Distribuie pe LinkedIn
Share on whatsapp
Trimite pe Whatsapp

Nu rata următorul articol!

Abonează-te la newsletterul de blog.

Explorează și alte subiecte similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *