Transmiterea scenariului de victimă de la tată la fiică – Partea a II-a

Florin Alexandru

Florin Alexandru

Sunt analist comportamental și autor de bestseller, specializat în inteligență emoțională, analiza credibilității, recunoașterea expresiilor faciale (Facial Action Coding System), singurul român acreditat de Paul Ekman International.

Despre mine

Distribuie articolul

Share on facebook
Distribuie pe Facebook
Share on linkedin
Distribuie pe LinkedIn
Share on whatsapp
Trimite pe Whatsapp

Voi continua cu tiparul emoțional de care vorbeam într-un articol anterior și aș vrea să încep cu faptul că victimizarea se manifestă diferit la femei și bărbați.

Asta se întâmplă pentru că am fost educați diferit și în concluzie o să ne fie mai ușor să observăm efectele dacă înțelegem cauza tiparului comportamental prin observarea tiparului emoțional.

Tiparul emoțional prezentat se formează datorită fricii de a nu fi îndeajuns de bun și modul în care se manifestă acesta este subtil în prima parte a trăirii, apoi se accelerează, ca în ultima parte să devină agresiv atât pentru ceilalți, cât și pentru propria persoană.

Tatăl fetei se exprimă vocal și cu tentă de grandomanie și agresivitate verbală.

Pe când fata este la polul opus cu toate că scenariul este același, cu accente pe victimizare mai vizibilă în comparație cu tatăl.

Dar haide să îl vedem.

Și pentru a avea un exemplu concret să spunem că tatăl este în competiție cu un alt tată, prieten de familie, în fața soției și a fiicei lui.

Pe primul tată, cel din scenariul nostru de viață, il cheamă Radu și pe al doilea Cristi.

În dialogul celor doi, Cristi la un moment dat vorbește despre concediul în care a fost împreună cu familia în Grecia.

Radu, devine nerăbdător și se laudă devenind vorbăreț când îl aude pe Cristi că vorbește de concediu în Grecia pentru că tocmai i s-a declanșat frica că nu este îndeajuns de bun.

Radu vorbește de concediul din Italia de acum trei ani și repetă, cu toate că toată lumea a auzit această poveste din nou, devenind vorbăreț din cale afară.

Apoi Cristi a continuat povestea despre Grecia și a început să spună de scufundări și de toate activitățile din Grecia.

Lui Radu, a început să i se accentueze frica că nu este îndeajuns de bun și a început să se grăbească întrerupându-l pe Cristi cu ușoare aer de superioritate vorbind de minunățiile de activități din Italia de acum 3 ani.

Apoi în toată această discuție, Radu face eforturi în a găsi acele povești pe care Cristi și familia lui nu le-au făcut în Grecia, așa că vorbește despre restaurantele renumite italienești și despre atmosfera de pe străzile Italiei, desigur că toate acestea cu superioritate.

Astfel că apare competivitatea dintre cei doi tați și Radu caută victorii facile încercând să se asigure că Cristi nu poate să fie la nivelul proiectat de acesta, practic încearcă să plaseze povestea de așa natură încât Cristi să nu poată concura cu experiența din Italia.

Astfel Cristi intră în acest joc spunând că au găsit un restaurant italian chiar în Grecia cu toate că erau departe de Italia și că au fost la acel Restaurant și s-au simțit tare bine, apoi să vorbească de particularitățile Greciei de așa natură încât să îl stârnească și mai mult pe Radu.

Astfel că apare invidia și se declanșează mândria excesivă ce se manifestă prin răutate spunând că nu are cum ca Grecia să fie la fel de frumoasă ca Italia.

Cristi intră în acest joc și spune că e cel puțin la fel de frumoasă stârnind îngrijorarea lui Radu și acesta se poziționează în superioritate și face tot posibilul să îl atace direct pe Cristi.

Astfel că vorbește de faptul că acum trei ani era mai greu să mergi în concedii și că acum oricine își poate permite un concediu în Grecia făcând tot posibilul să îl discrediteze pe Cristi.

Evident că și Cristi intră în joc și aduce vorba de motivul pentru care el a fost acum în concediu și îl întreabă pe Radu direct de ce el cu familia nu a fost în concediu anul acesta.

Astfel că apare înverșunarea din parte lui Radu că a îndrăznit să îl întrebe așa ceva și atunci Radu scoate toate armele din dotare și încearcă să îl discrediteze pe Cristi sabotându-l spunând că în Grecia e mult prea ieftin pentru el.

Tiparul emoțional a ajuns într-un punct în care ambele persoane dau dovadă de imaturitate emoțională și exprimarea devine mai energică și cu o tonalitate mai crescută.

Evident că și de data asta Cristi intră în joc și vorbește despre faptul că acest concediu l-a costat foarte mult.

Apoi apare agresivitatea din partea lui Radu pentru că nu a reușit să îl surclaseze pe Cristi încă și cum această frică că nu este îndeajuns de bun crește, Radu generează conflictul contrazicându-se cu Cristi despre același concediu.

Iar ultima etapă a acestei trăiri că după cum spuneam, acest tipar emoțional este și o trăire, apare furia că nu reușește nicicum să fie mai bun ca Cristi și pentru a nu ajunge la acte comportamentale imature în fața familie, Radu decide să plece și pe viitor să evite întâlnirea cu Cristi pentru a nu mai suferi și a i se declanșa frica că nu este îndeajuns de bun.

Așa se manifestă la Radu, un tată ce nu și-a dezvoltat inteligența emoțională și acest tipar emoțional apare de fiecare dată când se declanșeaza frica de a nu fi îndeajuns de bun și cu toate că face aceleași greșeli din nou și din nou, nu își înțelege comportamentul.

Să mergem mai departe și să vedem cum se manifestă același tipar emoțional preluat de fiica lui Radu, Ioana.

Doar că de data aceasta același tipar emoțional îl punem pe o perioadă lungă de timp și îi vom vedea efectele.

Ioana este mai tot timpul nemulțumită pentru că se uită mai tot timpul pe Facebook la prietenele ei și se compară cu acestea declanșând frica de a nu fi îndeajuns de bună, astfel că devine nerăbdătoare în a ajunge la statutul social pe care și-l dorește și care crede ea că o să o facă fericită când va ajunge la acel statut social.

Astfel că mai tot timpul, pentru a ascunde că încă nu se află la acel statut social datorita faptului că este nerăbdătoare, se poziționează în superioritate făcând nazuri de nemulțumită.

Doar că Ioana îți petrece zilnic timpul pe Facebook și astfel că mai tot timpul apare această frică și se declanșează graba de a escalada anumite trepte sociale și caută să fie prietenă cu modele sociale pe care le apreciază și chiar ajunge să le idolatrizeze.

Astfel că apare competivitatea cu prietenele ei datorită timpului petrecut pe Facebook și își setează obiective foarte greu de atins și muncește până la epuizare pentru a și le atinge.

Și cu toate că face tot ce poate, timpul petrecut pe Facebook îi activează tot timpul această frică de a nu fi îndeajuns de bună și astfel că apare invidia și într-o astfel de situație bârfește cu o mândrie excesivă ce o regăsim și la tatăl ei.

Continuă cu rețelele sociale și astfel că apare îngrijorarea și se victimizează că încă nu a ajuns la statutul social dorit și astfel că frustrările și emoțiile trăite încep să se manifeste în corpul fizic sub forma migrenelor sau alte dureri fizice ce pot declanșa ipohondria dacă sunt trăite multă vreme aceste emoții.

Evident că Ioana și-a făcut un obicei în a petrece timpul pe Facebook și tocmai observă că unele dintre prietenele ei au ajuns la statutul social ce ea și-l dorește atât de mult și astfel că Ioana simte înverșunare și astfel că începe să îi învinovățească pe ceilalți pentru situația din viața ei și astfel apar crizele existențiale sau chiar crize în relație generând stări contradictorii.

Și toate aceste emoții devin mai puternice și astfel că Ioana simte agresivitate și își învinovățește partenerul pentru situația actuală și îl manipulează pe acesta punând presiune pe partener prin abuz emoțional.

Ioana continuă cu acest obicei și observă că o prietenă a ei trăiește exact viața pe care ea și-o dorea și astfel că simte furie și și-o îndreaptă spre partener umilindu-l pe acesta și pedepsindu-l prin a nu a avea relații intime cu acesta sau prin a-l face de râs în fața prietenilor că nu este îndeajuns de bărbat.

Până acum am prezentat faptele și modul în care se rostogolește un scenariu de viață, concluzia și soluția la ieșirea din acest tipar emoțional va urma în următorul mail.

În continuare îți prezint tiparul emoțional comun, efectele acestuia și modul în care se manifestă la propriu.

 

Evident că soluția este dezvoltarea inteligenței emoționale care este principala calitate a noastră și ar trebui să o dezvoltăm pentru că ea reprezintă „de ce-ul” nostru, restul calităților se vor construi dacă avem motivația corespunzătoare care devine intrinsecă atunci când ne conștientizăm și ne înțelegem comportamentul.

Tocmai din acest motiv am construit jocul EQ Game – Alfabetul inteligenței emoționale, un joc ce ne duce prin toate cele 7 abilități necesare în dezvoltarea acestei minunate calități.

Toate instrumentele și tot ceea ce fac duc spre armonie, o armonie ce o ai deja în tine, eu doar îți arăt cum să o lași să fie.

Suntem magici și minunați exact așa cum suntem.

Jocul îl găsești aici.

Aici mai scriu despre comportamente.

Pe tine te găsești în inima ta și acolo vei regăsi întreg Universul.

Cu drag,
Florin Alexandru

Florin Alexandru

Florin Alexandru

Sunt analist comportamental și autor de bestseller, specializat în inteligență emoțională, analiza credibilității, recunoașterea expresiilor faciale (Facial Action Coding System), singurul român acreditat de Paul Ekman International.

Despre mine
Share on facebook
Distribuie pe Facebook
Share on linkedin
Distribuie pe LinkedIn
Share on whatsapp
Trimite pe Whatsapp

Nu rata următorul articol!

Abonează-te la newsletterul de blog.

Explorează și alte subiecte similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

×