Aşa cum ţi-am promis marţi, astăzi îţi voi povesti mai multe despre ceea ce suntem, ce reprezintă dorinţele noastre şi cum doar de noi înşine depinde îndeplinirea acestora.
În urma răspunsurilor complexe pe care mi le-aţi oferit în cadrul cercetării mele de zilele trecute, am constatat acelaşi lucru pe care l-am înfruntat şi eu acum câţiva ani, când nu aveam habar de ce viaţa mea se petrece în felul acesta și anume, că îmi doream ceea ce majoritatea oamenilor îşi doresc:
- Să fie fericiți şi împliniţi;
- Să fie auziţi şi ascultaţi;
- Să fie înțeleși;
- Să aibă casă, familie, maşină sau chiar un salariu mai mare;
- Să fie iubiţi pentru ceea ce sunt;
Ceva dinăuntrul nostru ne şopteşte, totuşi, că nu merităm toate aceste lucruri. Este vocea sabotorului din noi care este programată să rămână activă pe pilot automat, care ne trage înapoi din orice progres am face.
Ce se petrece în mintea ta în fundal, atunci când îţi declari cu voce tare dorinţa? Ai alocat până acum timp să observi această voce a sabotorului?
- Ce îţi spune?
- Ce cuvinte foloseşte?
- Care este tonalitatea pe care ţi se adresează?
Oare această voce a sabotorului este ceea ce eşti tu?
Nici vorbă!
Tu eşti un om fantastic, un om care poate face mai mult decât şi-ar fi imaginat că este omeneşte posibil.
Iar acest lucru ţi-l pot spune cu mâna pe inimă, întrucât aceast potenţial imens pe care eu l-am descoperit în mine, este în fiecare dintre noi!
Dacă mi-ar fi spus cineva, acum 10 ani că eu voi ajunge într-o bună zi acest om complet, acest om împlinit care se bucură de viaţă clipă de clipă, care dăruieşte iubire necondiţionată din izvorul infinit pe care îl are înăuntrul său, nu aş fi crezut!
Cred totuși că mi-aş fi pus întrebarea: CUM?
- Cum fac asta?
- Cum descopăr asta?
- Cum să fiu acest om?
Răspunsul este cât se poate de simplu: paşii mici făcuţi cu regularitate într-o anumită direcţie sunt cei care ne poartă către destinaţia dorită!
Descoperirea inteligenţei emoţionale
Aceasta a fost piatra de temelie a descoperirii motivaţiei mele intrinseci. Toţi avem o motivaţie intrinsecă, gata să ne îndrume paşii spre împlinire în orice moment, iar prin dezvoltarea inteligenţei emoţionale eliberăm calea acestei motivaţii, îi dăm puterea să se arate şi anihilăm complet vocea sabotorului, pe care o identificăm cu o mai mare ușurință, pas cu pas.
Emoţiile noastre sunt cele care ne motivează şi tot ele sunt şi cele care ne împiedică. Exact asemenea unui foc puternic, corpul emoţional poate să ne propulseze locomotiva vieţii, sau din contră, folosit nepotrivit şi lăsat nesupravegheat, poate să ne ardă.
De câte ori vom lăsa emoţiile grele să ne mistuie pe interior? De câte experienţe de viaţă dureroase mai avem nevoie pentru a putea spune: STOP?
În articolul de sâmbătă îţi voi arăta cum cele mai profunde întrebări sunt cele care ne deschid poarta spre îndeplinirea celor mai îndrăzneţe dorinţe!
Până atunci, mi-aş dori să-mi spui:
Tu cum îţi foloseşti focul interior? Îl laşi să te mistuie, sau să te propulseze spre împlinire?
Eu cred în tine, om minunat!
Florin Alexandru,
Armonia, las-o să fie!
