Cum afectează relațiile războiul rece dintre femei și bărbați?

Florin Alexandru

Florin Alexandru

Sunt analist comportamental și autor de bestseller, specializat în inteligență emoțională, analiza credibilității, recunoașterea expresiilor faciale (Facial Action Coding System), singurul român acreditat de Paul Ekman International.

Despre mine

Distribuie articolul

Share on facebook
Distribuie pe Facebook
Share on linkedin
Distribuie pe LinkedIn
Share on whatsapp
Trimite pe Whatsapp

Azi îți voi vorbi despre războiul rece ce se desfășoară în subconștientul conștiinței colective între femei și bărbați de atât de multă vreme. Pentru a-l înțelege este necesar să ieșim din povestea clasică.

Spun asta pentru că poziționarea din perspectiva unei persoane neîndreptățite ne determină să ne exprimăm la o extremă sau alta.

Îți mai amintești că în “Curba condiției umane” ți-am vorbit de dualitate și de modul în care funcționam la cele două extreme?

Haide să vedem cum ajungem la astfel de efecte dăunătoare.

Dacă vorbim din  perspectivă istorică, nu este necesar să mergem prea departe în trecutul nostru, este îndeajuns să ne gândim doar la cel de-al doilea război mondial și la efectele acestuia.

Spun asta pentru că foarte multe femei au fost obligate să găsească sprijin în bărbați, mai ales în acele vremuri și asta pentru că își doreau să supraviețuiască.

În anii 1940 -1950, au trecut pe lângă foarte multe pericole datorită situației din acele vremuri.

Să înțelegem acel context în prima fază, când soții erau plecați în război și femeile erau singure.

Prima dată noi eram aliați cu Germania și încercam împreună cu ei să îi cucerim pe ruși, adică toți bărbații români erau plecați în război pe frontul sovietic.

Femeile au rămas singure și au fost obligate să se descurce singure cu tot ceea ce presupunea gospodăria.

Pentru  a întreține armata ce lupta pe front, germanii erau obligați să găsească hrană pe teritoriile aliate sau cucerite, adică și în România.

Iar asta presupunea că dădeau iama în gospodăriile românești pentru a procura hrana și luau tot ce se putea lua, astfel că bunicile/străbunicile noastre erau obligate să se descurce cumva în lupta pentru supraviețuire.

Astfel că gospodariile erau prădate de către soldații germani, ce paradoxal, erau aliați cu noi.

Tot timpul exista un pericol și trăiau înspăimântate că ceva rău o să se întâmple.

Pe deasupra, suntem siguri că și alte atrocități se întâmplau pentru că soldații nu dădeau socoteală nimănui și practic legea se făcea cu  forța.

Iar femeile nu se puteau împotrivi.

Apoi, noi am întors armele împotriva germanilor și ce s-a întâmplat? cei cu care luptam noi, adică rușii, au reușit să împingă armata germană de pe frontul sovietic prin  România, prin Moldova, prin Cehia, prin Polonia și așa mai departe.

Ce au făcut rușii atunci?
S-au răzbunat pe noi.

Cum au făcut asta?
S-au răzbunat pe cine au găsit în calea lor.
Adică pe bunicile/străbunicile noastre.

Bărbații români erau plecați la război, o parte din ei erau prizioneri, o parte au murit pe front și foarte puțini au reușit să supraviețuiască, cert este că rușii au ajuns primii în România și s-au răzbunat.

Un alt rând de atrocități inimaginabile au fost săvârșite în acei ani.

Apoi a fost foametea și aceleași femei, cele ce au reușit să supraviețuiască au trebuit să învețe cumva să supraviețuiască într-o lume brutală, într-o lume a forței, într-o lume atroce și total opusă feminității și rolului avut până atunci în societate.

Dacă înțelegem istoric ce s-a întâmplat, înțelegem de ce marele program de victimizare prezent în conștiința colectivă este cel mai adesea întâlnit în societatea românească.

Cum puteau acele femei să supraviețuiască într-o lume atât de crudă? 

Doar prin a reuși cumva să manipuleze soldații sau factorii decizionali din acei ani, viața era grea și era greu de trăit.

Era vorba de supraviețuire, nicidecum de manipulare sau de mofturi, vorbim de lupta pentru supraviețuire.

A fost o lume crudă și de atunci până  în prezent, programul de victimizare cu care foarte multe femei au reușit să supraviețuiască, a fost transmis din generație în generație.

Atunci nu se punea problema cine să fie lider în familie, ci se punea problema de a supraviețui și atât.

Relațiile dintre femei și bărbați s-au schimbat după cea mai brutală și  cruntă perioadă din istoria umanității, al doilea război mondial.

Misoginsimul, nedreptatea, atrocitățile au schimbat ADN-ul în femei și oricât am vrea noi să ignorăm sau să uităm perioada respectivă, nu avem cum.

Este parte integrantă din istoria noastră.

Undeva în subconștient există o dorință latentă de răzbunare și uneori se manifestă în anumite familii.

Cum se manifestă? 

Masculinitatea este umilită, iar anumiți bărbați simt că vor fi umiliți și reacționează cum știu ei mai bine, prin misoginism sau prin fuga de responsabilitate.

Observi că ne apropiem de realitatea prezentă? 

Efectele sunt mult mai profunde și afectează mult mai tare societatea în care trăim și prin simplul fapt că aducem în plan conștient tot acest proces uitat, vom reuși să vindecăm o rană emoțională la nivel de conștiință colectivă.

Această relație este atât de importantă pentru că copiii sunt cei ce preiau mai departe programele prezente în conștiința colectivă și e treaba noastră, a tuturor să anulăm astfel de efecte în viețile copiilor.

Cum să facem asta?

Prin a arată cum și în ce fel se manifestă acest “razboi rece”, prin a semnala efectele acestui comportament.

Lupta pentru putere în familii se datorează acestui aspect.

Câte relații eșuate avem datorită acestei lupte? 
Foarte multe.

Victimizarea este un efect al acestui război rece dintre femei și bărbați.
Câte boli cronice avem în rândul populației datorită acestui efect?
Foarte multe.

Ai observat câte femei și-au pierdut feminitatea și câți bărbați masculinitatea tocmai datorită acestui război rece în care femeile se răzbună pe bărbați și bărbații pe femei inconștient?

Foarte mulți.

Este treaba noastră să vedem, să observăm și să anulăm efectele acestui război rece.

Îmi pare rău pentru trecutul bunicilor noștrii, dar este o realitate pe care o trăim noi toți și avem inteligența necesară pentru a rescrie aceste programe întipărite în subconștient.

Avem informația necesară și mai știm și cum să o facem.

Eu și cu Silvia am construit un joc ce ajută relațiile, le oferă timp și spațiu pentru a crește împreună, pentru a-și exprima frumusețea și pentru a-și găsi armonia în interiorul relației.

Găsim alinare și suport dacă ne sprijinim reciproc, găsim împlinire și motivația intrinsecă pentru a ne împlini.

Atunci când feminitatea întâlnește masculnitatea, împlinirea este mult mai aproape, este la îndemână pentru că relația dintre femei și bărbați scoate la suprafață toate acele provocări subtile pe care învățăm să le trecem împreună.

Cred că atunci când masculinitatea întâlnește feminitatea, apare o scurtătură spre împlinire.

La nivel de conștiință colectivă avem de învățat această lecție de a ne respecta reciproc și de a trăi în armonie.

Jocului îi spune: “Mă mai iubești?“, iar în joc am construit un set de reguli simple și eficiente tocmai pentru a învăța cum să respectăm feminitatea și masculinitatea în  relație.

Să nu uit, acest joc va lucra în subconștient multă vreme după ce vă veți juca.

Jocul îl  găsești aici.

Pe mine mă găsești aici.

Iar pe tine te găsești în inima ta.

Cu  drag,

Florin Alexandru

Florin Alexandru

Florin Alexandru

Sunt analist comportamental și autor de bestseller, specializat în inteligență emoțională, analiza credibilității, recunoașterea expresiilor faciale (Facial Action Coding System), singurul român acreditat de Paul Ekman International.

Despre mine
Share on facebook
Distribuie pe Facebook
Share on linkedin
Distribuie pe LinkedIn
Share on whatsapp
Trimite pe Whatsapp

Nu rata următorul articol!

Abonează-te la newsletterul de blog.

Explorează și alte subiecte similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

×