Starea de nervozitate nu e doar despre niște nervi simpli

Picture of Florin Alexandru

Florin Alexandru

Sunt analist comportamental și autor de bestseller, specializat în inteligență emoțională, analiza credibilității, recunoașterea expresiilor faciale (Facial Action Coding System), singurul român acreditat de Paul Ekman International.

Despre mine

Distribuie articolul

Distribuie pe Facebook
Distribuie pe LinkedIn
Trimite pe Whatsapp

Țipi, trântești, spargi, cobori sfinți, sau ești suspect de calm, strângi din dinți, numeri până la 10, așteptând să treacă? 

Da, nervii, nervozitatea în general ne poate copleși, lăsându-ne senzația că am pierdut orice control. 

Gândurile rele versus gândurile bune

Ce este nervozitatea? Există multe teorii despre această stare dar, în general,  ea este definită ca o stare conflictuală cu sine sau cu alții și apare mai ales în situații de stres.

Există o legătură complexă între nervozitate și anxietate, și nu întotdeauna clar definită. Uneori, cele două stări se pot suprapune sau se pot influența reciproc.

Pe un fond de suprasolicitare psihică, ne enervăm des, repede și brusc dar ceea ce este mai interesant este că episodul de nervozitate continuă, chiar dacă pare că ne-am calmat pe moment.

Este acea stare pe care o cunoaștem cu toții de capsă pusă. 

Te-ai enervat dimineața pe copil că și-a pătat hainele exact când să ieși din casă, te duci la job, vezi numai greșeli și-i bagi pe toți în ședință, ajungi seara acasă, te pui de-a curmezișul la tot ce vrea iubita/tul ta/tău. Și totul de la niște cereale cu lapte vărsate din greșeală.

Știți acele aplicații care rulează în fundal? Cam așa sunt și gândurile noastre. Odată pornit, un gând negativ va rămâne activ în mintea noastră și nu va rămâne singur, ci va contamina și restul gândurilor pozitive din jurul lui.

Probabil că știi povestea cu mărul putred din coș, nu? Un măr cu un vierme în el va putrezi, iar putreziciunea se va extinde și la celelalte mere sănătoase.

Cu alte cuvinte, după o ceartă, de exemplu, gândul negativ contaminează toate gândurile bune și apare ceea ce se numește interpretarea negativă

Iar această Interpretarea negativă, după cum îi spune și numele, este doar o interpretare,  este o eroare de gândire care ne face să vedem realitatea într-un mod distorsionat. 

Interpretarea negativă a gândurilor

Este un proces prin care atribuim sensuri greșite sau nefavorabile situațiilor, evenimentelor sau persoanelor din jurul nostru, fără să avem dovezi solide pentru acestea.

Când interpretăm negativ, fie intrăm în defensivă, fie suntem agresivi, fie și una și alta.

Pentru că acea stare de capsă pusă, de nervozitate și interpretare negativă poate dura chiar zile în șir, ea devine o problemă, atât pentru noi, pentru sănătatea noastră, cât și pentru relațiile noastre.

De exemplu, dacă șeful tău nu îți răspunde la un email în care îi ceri o mărire de salariu, poți interpreta negativ  și să crezi că nu îți apreciază munca, că nu te vrea în echipă sau că te va concedia. 

Sau, dacă partenerul tău de viață vine acasă mai târziu decât de obicei, poți interpreta negativ și să crezi că te înșală, că nu te mai iubește sau că vrea chiar să vă despărțiți.

Această rostogolire prelungită în timp de gânduri și interpretări negative ne poate  îndepărta de cei dragi, ne poate face să ne pierdem încrederea în noi și în alții și, practic, să ne autosabotăm. Iar, în timp, negativismul poate duce la anxietate.

4 pași simpli de gestionare a nervozității

Cum putem să ne gestionăm nervii și să ne calmăm în situații dificile?

Există câteva strategii pe care le putem aplica pentru a ne corecta gândirea și a vedea lucrurile mai obiectiv și mai realist. 

Am putea să începem prin a ne verifica gândurile constant, a ne schimba perspectiva, a ne gândi și la consecințe, sau a căuta și partea pozitivă a lucrurilor într-o situație stresantă sau neplăcută.

  • Verificarea gândurilor constante: presupune să ne observăm și să ne analizăm gândurile pe care le avem în situații stresante sau neplăcute și să le înlocuim cu altele, mai realiste și mai constructive.
  • Schimbarea perspectivei: să încercăm să ne punem în locul altor persoane care ar putea avea o viziune diferită asupra situației, și să încercăm să vedem lucrurile și din punctul lor de vedere.
  • Gândul la consecințe: presupune să ne proiectăm în viitor și să ne gândim la efectele pe termen lung ale stării noastre de nervozitate
  • Căutarea părții pozitive: să ne concentrăm pe aspectele bune ale situației, și să le apreciem ca pe niște oportunități de învățare sau de dezvoltare.
Picture of Florin Alexandru

Florin Alexandru

Sunt analist comportamental și autor de bestseller, specializat în inteligență emoțională, analiza credibilității, recunoașterea expresiilor faciale (Facial Action Coding System), singurul român acreditat de Paul Ekman International.

Despre mine
Distribuie pe Facebook
Distribuie pe LinkedIn
Trimite pe Whatsapp

Nu rata următorul articol!

Abonează-te la newsletterul de blog.

Explorează și alte subiecte similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *