Cum se construiește un scenariu de viață – Partea a II-a

Tiparul Hater-ului

Voi începe să prezint aceste tipare comportamentale în funcție de emoțiile predominante trăite de majoritatea dintre noi.

Cu toate că nu pare, anumite emoții construiesc adevărate stereotipuri în comportamentul nostru și totul pleacă de la modul în care am fost educați de părinții noștri.

Cât timp nu ne concentrăm pe comportamentul nostru, ci pe a celor din jur, nu avem cum să observăm tiparul propriului nostru comportament, adică faptul că exprimarea noastră se aseamănă ori cu alte comportamente, ori cu o bucățică din propriul nostru comportament din trecut.

Construim aceleași povești din nou și din nou și pentru asta am construit un infografic ce arată foarte clar cum ne întoarcem la aceleași greșeli din nou și din nou ca și când am fi atrași de ceva irezistibil.

Dar dacă am aprofunda, am vedea că trăind aceleași emoții zi de zi, practic generăm aceleași efecte.

Efecte ce izvorăsc din emoții pentru că acestea sunt cauza.

Dacă în fiecare zi simțim vină și rușine, vom căuta să le stimulăm și celorlalți aceleași emoții prin reproș, umilire, desconsiderare și pedepsire.

Practic construim o lume în jurul nostru ce simt aceleași emoții și “normalul, naturalul” este același pentru toți cei din lumea noastră.

O lume ce trăiește zi de zi aceleași emoții.

Dacă vrem să ne lărgim această lume sau dacă pur și simplu apar oameni noi în lumea noastră, vin doar cei ce trăiesc aceleași emoții.

“Cine se aseamănă, se adună!”

O vorbă românească ce pare că se potrivește de această dată.

Interesant este că în această lume a noastră, a nu avea probleme, a nu reproșa, a nu te plânge și a nu te victimiza este ciudat.

Toți acești oameni au oarecum același gen de activități și evident că și comportamentul se aseamănă.

În concluzie, modul în care vom educa este același, îi învățăm pe copii să trăiască cu vină și rușine mai tot timpul.

Și le construim lumea lor din perspectiva realității noastre și dacă pentru noi este normal să ne fie rușine pentru absolut tot, îi vom determina și pe copii să trăiască aceleași emoții.

Vom folosi cuvinte de genul:

“Să îți fie rușine că te-ai murdărit!”
“Cine este vinovat? Tu că nu ai reușit să înveți și nu ți-ai făcut tema!”
“Ar trebui să ne fie rușine dacă ne îmbrăcăm așa.”
“Nu îți e rușine cu părul acela?”

Lista poate continua, dar fiecare expresie din cele de mai sus îl face pe un copil să creadă că nu este bun, că este defect, că viața e urâtă și că el/ea orice ar face, nu poate să fie un om ca toți ceilalți.

Astfel că nu va avea încredere în el/ea, nu își va asuma comportamentul, va dezvolta complexe de inferioritate, va fi timid(ă), va crede că NUmerită o viață împlinită,  își va plânge de milă, va crede că este ghinionist(ă) și va atrage oameni ce trăiesc aceleași emoții, adică vină și rușine.

Iar astfel de persoane reproșează, denigrează, desconsideră, umilesc și îi pedepsesc pe ceilalți.

Îți sună cunoscut acest tipar?

Este modul în care am fost educați o mare parte din noi datorită emoțiilor principale trăite de părinții noștri.

Iar scuza este că doar așa se formează bunul simț.

Evident că totul era la extremă și scuza apare doar acolo unde persoana nu înțelege echilibrul și proiectează doar o extremă sau alta.

Astfel că spune ceva de genul:
“Dacă nu îi este rușine, nu va învăța să aiba bun simț.”

Ce se ascunde în spate?

Emoții neînțelese și inteligența emoțională inexistentă la propriu.

Efectele acestor emoții trăite?

Reprimare, frustrare, umilință, neputință.

Tipar comportamental?

Hater sau un om ce își urăște viața și evident că și celelalte ființe din Universul lui.

Din păcate este un tipar comportamental total nepotrivit și greu de dus.

Extreme ale acestui tipar comportamental:

Tentative de suicid, agresivitate, sadomasochism, ilegalitate, abuz de băutură, abuz de droguri, șamd.

Din păcate este un tipar comportamental ce scoate ce e mai urât din om și exprimarea comportamentului ne determină să ne îndepărtăm de astfel de oameni, să fugim de ei și să îi ținem la distanță ceea ce presupune însingurare, desconsiderare, nefericire, umilință și eliminarea lor din viața noastră.

Observi că îi tratăm exact așa cum se tratează ei pe ei?

Am început să vorbesc de tiparele cele mai greu de acceptat și de observat.

Dar care este cauza acestor tipare comportamentale?

În primul rând datorită educației prin pedeapsă, prin umilire, prin a ne pune la colț, prin învinovățire, prin rușine.

Apoi datorită religiei ce a insistat mult prea mult și încă insistă pe vină și pe rușine.

Așa e ușor să controlezi și efectele nu se văd pentru că nu sunt înțelese de cei ce insistă să ne transmită astfel de efecte.

Spovedania noastră “trebuie” să fie cu iertarea păcatelor, cele ce poartă vină și rușine.

Sexualitatea noastră ce se manifestă natural este și ea purtătoare de vină și rușine.

Dacă nu ne e frică de Dumnezeu, va trebui să ne fie rușine și să simțim vină.

Un mod gresiv de a ne manipula, din păcate.

Eu cred că Dumnezeu este bucurie și iubire.

Și mai cred că Dumnezeu este viață, iar eu viața o simt în mine, ceea ce presupune că sunt și eu o părticică din Dumnezeu.

Asta nu presupune că religia este greșită sau nepotrivită pentru că tot ce ne dă Dumnezeu este minunat exact așa cum este.

Eu spun că totul este minunat exact așa cum este acum și aici, iar treaba noastră este cea de a a descoperi viața, de a o trăi, de a o celebra și de a înțelege cum se construiește ea bucățică cu bucățică.

Putem să trăim fericiți dacă învățăm cum să o facem, iar asta presupune să ieșim din aceste emoții cum sunt vina și rușinea.

Fericirea și împlinirea sunt la polul opus.

—–

Toate instrumentele și tot ceea ce fac duc spre armonie, o armonie ce o ai deja în tine, eu doar îți arăt cum să o lași să fie.

Suntem magici și minunați exact așa cum suntem.

Aici mai scriu despre comportamente.

Pe tine te găsești în inima ta și acolo vei regăsi întreg Universul.

Cu drag,
Florin Alexandru

Leave A Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *