De ce, oare, ajungem în punctul în care nu mai avem încredere în parteneri?
Pentru că totul se întâmplă din perspectiva unei trăiri, a unui mod de a funcționa. E absolut normal ca noi, la un moment dat, să nu avem încredere, pentru că nu suntem conștienți de ceea ce se întâmplă în cadrul unei relații.
Nu ne observăm propriul nostru comportament și nici nu știm cum să o facem. Iar ceea ce e mai important nu e că nu observăm, ci faptul că noi comunicăm total diferit. Iar atunci mesajul nostru nu e perceput întocmai de cealaltă persoană, poate fi alambicat. În momentul acela noi credem ceva, cealaltă persoană crede altceva, nu comunicăm, credem că lucrurile s-au înțeles.
Însă constatăm adesea că, ceea ce cred eu despre un anumit concept, e de fapt opusul a ceea ce consideră partenera. Vorbim despre același lucru, dar înțelegem lucruri diferite. Și atunci, cu toate că avem impresia că ne înțelegem unii pe ceilalți, că avem încredere unul în celălalt, persoana respectivă, de fapt, nu a înțeles. În momentul acela intervine cearta care relevă că lucrurile nu au fost înțelese cum trebuie.
Ce se întâmplă atunci?
Nu acceptăm că lucrurile nu au fost înțelese cum trebuie și continuăm să ne susținem părerile. Rareori realizăm că ne susținem părerile chiar dacă sunt greșite și, la un moment dat, nu mai știm încotro să o luăm, pentru că, așa cum am fost obișnuiți, trebuie ca în continuare să susținem tot ceea ce afirmăm. În caz contrar, va apărea rușinea, pentru că va trebui să recunoaștem. Iar dacă simțim rușine, vom vrea să fugim.
În momentul în care simțim rușine, începem să mințim. Încă din copilărie ne-am deprins cu asta, rușinea nu e o emoție pozitivă, așa că învățăm să o evităm. Iar asta se întâmplă natural și vom ajunge să nu mai avem încredere în parteneri.
Modul în care am învățat să trăim și să ne raportăm la relații se întâmplă din subconștient, fără să înțelegem procesele din spate.
Așa am văzut în societate și la părinți, așadar reiterăm și noi aceleași comportamente.
Dar ce se întâmplă atunci când nu rezolvăm problema? Mergem mai departe și ajungem în punctul în care neîncrederea se transformă deopotrivă în iubire și ură, iar, mai apoi, știți unde duc toate acestea.
Ce facem când nu avem încredere în partener(ă)?
În mod normal, primul lucru pe care ar trebui să îl facem e să învățăm să avem încredere în noi înșine. Pentru că, dacă avem, cu siguranță vom învăța să avem și în celelalte persoane. Deseori nu avem încredere în alte persoane tocmai pentru că nu avem încredere în noi înșine.
Orientarea spre exterior, cea în care ne uităm spre el/ea și încercăm să avem încredere, e cu totul greșită. Orientarea e de fapt în noi înșine, în a învăța să avem încredere în noi și în propriile noastre puteri.
Haideți să avem încredere în noi!
E simplu, e normal, e natural și, ori de câte ori privim în exterior, nu facem altceva decât să fugim de noi. E esențial să ne uităm în noi înșine, să nu mai plecăm de acolo și să învățăm să avem încredere.